Proiect de dezvoltare institutionala

ECHIPA DE PROIECT :

• DIRECTOR : Prof. BĂBICEANU MIHAELA

• PROFESOR. MICU MARIA coordonator CPPE

• EDUCATOARE  PETRAȘUC ECATERINA LAURA– coordonator structură G.P.N. Comana

• PROFESOR  TRĂISTARU SORINA – responsabil CEAC

• PROFESOR  POPA DUMITRIANA-DANIELA – membru CA

• ÎNVĂŢĂTOR  RĂDULESCU CRISTINA  –  responsabil comisie perfecționare

• PROFESOR  GIMA LUMINIŢA  lider de sindicat

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 COMANA
UNITATE ŞCOLARĂ CU PERSONALITATE JURIDICA

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL COMANA UNITATE ŞCOLARĂ STRUCTURĂ

GRADINIŢA CU PROGRAM NORMAL TĂTARU UNITATE ŞCOLARĂ STRUCTURĂ

• PREMISELE PROIECTULUI

Prezentul proiect de dezvoltare instituțională a fost conceput și elaborat respectȃnd politica educațională a Ministerului Educației, a Inspectoratului Școlar Județean Constanța cât și nevoile comunității locale în concordanță cu misiunea, viziunea și nevoile unităților noastre școlare.

Proiectul de față reprezintă preocuparea colectivului nostru pentru instruirea și educarea elevilor acestei școli prin antrenarea tuturor responsabililor din școală și din afara acestora.

Ținȃnd seama de necesitățile economice și sociale ale comunității locale, proiectul este întocmit pentru perioada cuprinsă între anii 2022 – 2026.

Unitatea școlară cu personalitate juridică :

Școala Gimnazială nr 1 Comana

• Adresa unităţii : strada Primăverii, nr. 20
• Localitate : Comana
• Județ : Constanţa
• Limba de predare : limba română

• TRĂSĂTURI CARACTERISTICE

1. Populație școlară

• ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 COMANA (P.J.)
• Număr de elevi nivel primar – 116
• Număr de elevi nivel gimnazial – 78
• Total – 194 de elevi ( 5 elevi CES), repartizați în 9 clase conform planului de școlarizare.

• GRADINIŢA CU PROGRAM NORMAL COMANA – structură
• Număr de preșcolari – 30, repartizați în doua grupe

• GRADINIŢA CU PROGRAM NORMAL TĂTARU – structură
• Număr de preșcolari – 17, repartizați într-o singură grupă mixtă

• Personalul școlii

(Şcoala Gimnazială nr 1 Comana,  G.P.N. Comana, G.P.N. Tătaru)

• Număr de cadre didactice – 21 din care 12 titulari
• Educatoare : 3
• Ȋnvațătoare : 6
• Profesori : 12
• Personal didactic auxiliar și nedidactic
• Informatician : 1 (1/2 norma)
• Sercetar : 1 (1/2 norma)
• Contabil : 1
• Personal de întreținere și îngrijire : 4 (3,5 norme)

• Calitatea personalului didactic

• Calificat : 19
• Cu gradul I : 10
• Cu gradul II : 1
• Cu gradul definitiv : 6
• Debutant: 2
• Ȋnscriși la definitivat: 1
• Ȋnscrisi la gradul I : 0
• Ȋnscrisi la gradul II : 0

• Resurse materiale

• Școala Gimnazială nr 1 Comana

–    5 Săli de clasă

• Un laborator informatică ( A.E.L. cu 20 de calculatoare)
• Sercetariat și contabilitate cu 2 calculatoare conectate la internet, fax precum și imprimantă și copiator
• Cancelarie cu 1 calculator conectat la internet și imprimantă
• Un videoproiector
• Șase clase cu table interactive
• Teren de sport amenajat
• Sală de sport amenajată în clădirea anexă a școlii
• G.P.N. Tătaru
• O sală de clasă destinată G.P.N. Tătaru dotată cu 5 calculatoare
• Cancelarie cu un calculator și imprimantă
• O sală dotată cu materiale didactice și bibliotecă școlară
• Teren de sport amenajat
• G.P.N. Comana
• 2 Sali de clasă (într-o sală este instalată o rețea de 5 calculatoare)
• Cancelarie
• Materiale didactice moderne

• ANALIZA DIAGNOSTICĂ

1. Analiza mediului intern

Istoricul școlii

Comuna Comana este situată în sudul județului Constanța la o distanță de 45 Km, de orașul Constanța, fiind străbătută de șoseaua E675, fostul DN38 care asigură legatura dintre Constanța și Negru Vodă și are în prezent o populație de 1895 locuitori.

Comunei Comana îi sunt arondate trei sate : Comana, Tătaru și Pelinu. Prima școală din Comana a fost construită în anul 1904 (în prezent aici se află gradinița). Ȋntre anii 1935 și 1943 se învățau doar 7 clase. După anul 1946 în Comana învățau numai elevii de la ciclul primar iar cei de la ciclul gimnazial învățau într-o școală din satul Chirnogeni. Ȋn perioada 1956-1981 s-a trecut la învățămȃntul de 8 clase. Abia în anul 1963 s-a construit primul corp de clădire existent și astăzi, iar în anul 1972 s-a construit și al doilea corp de clădire existent.

Ȋntre anii 1981 și 1990 au funcționat clase de învățămȃnt fără frecvență în care erau pregătiți locuitori din satele Tătaru, Pelinu, Comana, G-ral Scărișoreanu, Casicea. Pȃnă în acest an se absolveau la această școală zece clase.

Ȋncepȃnd cu 1990 pȃnă în 2004 școala a funcționat cu 8 clase. Ȋncepȃnd cu anul 2004 școala funcționează sub denumirea de Școala de Arte și Meserii Comana chiar dacă numai între anii 2004-2006 școala a funcționat cu clase de arte și meserii, specializarea agricultură ( cultura plantelor).

Între anii 2013-2015 școala a fost cuprinsă în Proiectul PRIX de reabilitare a clădirii și construirea grupurilor sanitare.

În anul 2017 prin finanțare de la Consiliul Județean Constanța, s-a efectuat reabilitarea clădirii anexă a școlii si a fost modernizat laboratorul de informatică.

De-a lungul anilor mulți absolvenți ai școlii din Comana și-au continuat studiile și au devenit intelectuali. Dăm cȃteva exemple : Marin Huditeanu – conservator, dirijor “Albatros” ; Preda Gheorghe – inginer ; Ionescu Aurelia și Floarea – profesori ; Păun Dumitru și Vasile – economiști ; Stancana Cristache – inginer și Stancana Maria – farmacistă ; Despina Dumitru – inginer geolog.

Cunoscut încă, de localnicii băștinasi sub numele de AZAPLAR, satul TĂTARU a fost întemeiat de tătari, care au alcătuit populația majoritară a satului pȃna în anul 1920, numărul familiilor de etnie tătara era în jur de 400.

Prima școală, cu clasele I-IV, a fost construită în anul 1907. Era compusă din două săli de clasă, hol și cancelarie. Ȋn curtea școlii a fost construită și casa învățătorului. Bătrȃnii își amintesc de faptul că primul director al școlii se numea Busuioc.

fotografie realizată în anul 1927

Anul 1955 – 1956 aduce o schimbare pe plan educațional : înființarea celor șapte clase, prin transferarea unei școli din Mangalia la Tătaru – elevii acestei școli fiind majoritatea din sat, erau nevoiți sa stea la internat.

Clădirea vechii școli devine neîncăpatoare fiind necesară construirea a înca unei săli de clasă. Școala tătara funcționa în paralel cu școala romȃnă. Elevii învățau tot în clădirea veche dar și în cȃteva case din jurul școlii.

Ȋn anul școlar 1959 – 1960, prin ordinul Ministrului Ȋnvățămȃntului, școlile minorităților se desființează. Se formează clasele mixte cu elevi tătari și romȃni.     

Ȋn vara anului 1960 începe construcția unei noi școli, cu patru săli de clasă, existenta și astăzi. Construcția noii clădiri a fost finalizată în anul 1962. La construcția clădirii școlii au lucrat doi meșteri vestiți (frații Nicolae și Marin) din Bolintinu de Deal. Au fost ajutați de muncitorii plătiți de primărie.

Nivelul instrurii era ridicat, școala rurală de atunci dȃnd mulți intelectuali în mai toate domeniile de activitate.

NEGIP HAGI FAZÂL – poet și dramaturg

MUSTEGEP HAGI FAZÂL – avocat și scriitor (fratele lui Negip Hagi Fazâl)

SALIA HAGI FAZÂL – scriitoare (sora lui Negip Hagi Fazâl)

MEMET IACUB – MUFTIU

AMET MEFA – primul ofițer tătar din armata romȃnă care se întoarce în sat și devine directorul școlii

MAMBET IZEDIN – arhitect

MITAT MENAN – judecător

ABDURAIM SEFCATI – inginer

GEVAT ISMET NEJDET – profesor

Acestea sunt doar cȃteva din numele intelectualității rurale…

Cȃnd sunt întrebați despre schimbarile politice și repercursiunile lor asupra populației de etnie tătara, bătrȃnii devin deodata vorbăreți, poate mult prea vorbăreți pentru vȃrsta lor. Povestesc cu multă plăcere despre obiceiuri, tradiții și tot ce înseamnă cultura în etnia tătara. Nunțile, înmormȃntările, sărbatorile tradiționale :Ramazanul, Curban-Bayramul-Cadarlezul, se desfășoară după obiceiuri păstrate de secole. Toate sunt respectate cu sfințenie și transmise generației tinere.

Ȋntre anii 1965 – 1970, au loc plecări masive ale populației spre oraș. Satul cunoaște o degradare pe toate planurile. Colectivizarea aduce cu ea un număr mare de coloniști din toate colțurile țării și nu toți sunt buni gospodari.

Clădirea școlii vechi se degradează și în anul 1990 a fost demolată. Cȃteva pietre rămase în pămȃnt din temelie, care se mai văd în curtea școlii, amintesc de vechea școală.

Ȋncepȃnd cu anul 2003 Școala Gimnazială “Negip Hagi Fazâl” Tătaru a beneficiat de investiții majore de la Consiliul Local al com. Comana (au fost efectuate lucrări de renovare, s-a schimbat acoperișul școlii, s-au montat dușumele noi în sălile de clasă și gresie pe holul școlii, au fost montate uși și geamuri termopan) și sponsorizări.

La începutul anului școlar 2007 – 2008 au fost finalizate lucrările la grupurile sanitare moderne și s-a montat o centrală termică pe combustibil solid.

În prezent, primăria a depus proiect prin PNRR pentru reabilitarea clădirii școlii, în vederea mutării claselor de gimnaziu în anul școlar 2023-2024 în aceasta.

Ȋncepand cu 1 septembrie 2015, elevii sunt transportați cu microbuzul școlar la școala cu personalitate juridică Școala Gimnazială nr. 1 Comana.

Gradinița cu program normal Tătaru funcționează în clădirea școlii.  

• Analiza mediului extern

Școala din Comana este situată în centrul comunei lȃngă șoseaua principală.

Zona are un specific agricol fiind lipsită de unități industriale.

Pe teritorul localității se află primărie, dispensar, farmacie, poșta, cămin cultural, biblioteca, post de poliție și agenti economici ( magazine cu mărfuri generale și un depozit de lemne).

Nivelul de trai al populației comunei este scăzut. Majoritatea populației își asigură existența din ajutoare sociale și activităti gospodărești. Populația localității este majoritar ortodoxă avȃnd și un procent de musulmani. Un număr mai mare de familii de musulmani (tătari) locuiește în satul Tătaru.

Activitatea educațională la nivelul comunei se desfașoară astfel :

• Nivelul preșcolar din localitateaTătaru funcționează în cladirea școlii cu program între orele 8 și 13 (Preșcolarii din Pelinu sunt transportați la Comana)
• Școala Gimnazială nr 1 Comana cuprinde  38 elevi navetiști din satul Pelinu, aflat la 5 km distanță de comuna Comana și 54 elevi din satul Tătaru. Elevii sunt transportați la școală cu microbuzele repartizate de M.E.N.
• Cadrele didactice din școală sunt cadre didactice calificate iar 80% sunt cadre didactice titulare
• La nivel preșcolar la grădinițele din Comana și Tătaru  își desfășoară activitatea trei educatoare titulare.

• Analiza SWOT

Prin aceasta metodă, se analizează atȃt mediul intern cȃt și mediul extern ținȃnd cont de resursele umane, materiale, financiare, relațiile cu comunitatea cȃt și oferta curriculară.

• STRUCTURA PROIECTULUI

1. Viziunea școlii

ˮFiecare copil pe care îl instruim este un OM dăruit societăţii.ˮ

                                                                          N. Iorga

Școala înseamnă educația și instruirea elevilor pentru viață, sprijinirea acestora în formarea personalității proprii, înseamnă activitatea continuă de educare și formare a tinerilor și adulților indiferent de vȃrstă, etnie și religie.

• Misiunea școlii

Școala este locul în care grija și încrederea sunt mai presus de restricții și amenințări și unde fiecare persoană, indiferent de etnie, este întrebată, ajutată și inspirată să trăiască cu astfel de idealuri și valori precum bunătatea, corectitudinea și responsabilitatea.

De aceea, misiunea este cunoscută și asumată de către toate grupurile de interes reprezentate în școală : (părinți, elevi, profesori), autoritățile locale și alți reprezentanți ai comunității locale. Școala noastră va avea ușile deschise pentru toți cei care au nevoie de educație (copii, tineri și adulți) pentru a asigura apropierea între oameni, cunoașterea și acceptarea reciprocă în vederea unei conviețuiri armonioase.

Echipa managerială aflată într-o continuă perfecționare, se va implica activ în viața culturală și spirituală a comunei, contribuind la :

• Creerea unui climat de muncă și învățare stimulativ și eficient
• Educarea elevilor pentru a colabora și a lucra în echipă
• Asigurarea părinților elevilor că educația copiilor lor se face într-un mediu educațional adecvat
• Educarea elevilor în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității umane și toleranței, al schimbului liber de opinie
• Identificarea și dezvoltarea calităților și aptitudinilor fiecărui elev pentru a fi capabil să-și aleagă viitorul cel mai potrivit și să se adapteze unei societăți dinamice.

• STRATEGIA PROIECTULUI

Scopuri (ţinte strategice)

1. Realizarea unui învățămȃnt axat pe metode active și strategii centrate pe elev.

                     Opțiunea – resurse umane

1. Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea unor metode active și strategii centrate pe elev.

• Valorificarea experiențelor pozitive și a exemplelor de bună practică pedagogică în schimb de experiență și lecții deschise la nivelul școlilor și grădinițelor.

• Realizarea cadrului adecvat pentru o educație de calitate și cultivarea respectului pentru performanță.

 Opțiunea curriculară

1.  Implementarea și cosolidarea mecanismelor de asigurare a calității în educație.

                Opțiunea resurse umane

• Pregătirea suplimentară a elevilor în vederea creșterii randamentului școlar și obținerea de performanțe la examenul de sfȃrșit de ciclu și la olimpiade și concursuri școlare.

                Opțiunea financiară

• Ȋmbunătățirea și modernizarea bazei materiale și a infrastructurii școlii pentru optimizarea procesului educațional.

• Asigurarea unei educații pentru dezvoltare durabilă prin proiecte și programe educative locale, naționale și internaționale, prin promovarea dimensiunii europene și multiculturalism.

Opțiunea relația cu comunitatea

1. Creșterea capacității de comunicare și colaborare a școlii cu instituții adiacente domeniului educativ prin derularea de parteneriate și proiecte educaționale interinstituționale.

                  Opțiunea resurse umane

1. Ȋncurajarea cadrelor didactice pentru elaborarea de proiecte educaționale în parteneriat cu școli europene.

• Reducerea absenteismului și abandonului școlar, combaterea tuturor formelor de discriminare, rasism și violență școlară.

Opțiunea resurse umane

1. Depistarea cauzelor care au dus la creșterea ratei de abandon școlar
2. Prevenirea și combaterea violenței în școală, monitorizarea asigurării siguranței și securității elevilor.

• Dezvoltarea unui climat organizațional bazat pe o comunicare deschisă, orientat spre responsabilizarea părinților pentru educația timpurie, pregătirea școlară și evoluția copilului

Opțiunea relația cu comunitatea

1. Dezvoltarea relațiilor școală – familia elevilor
2. Dezvoltarea competențelor și abilităților educative parentale prin activități tip “Școala părinților”.

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ 2022 – 2026

MONITORIZARE

Scopul monitorizării este de a furniza informatii prin care echipa managerială poate identifica și rezolva problemele de implementare și poate evalua progresul în strȃnsă legatură cu ceea ce a fost inițial planificat.

Monitorizarea va evidenția :

• Modificări instituționale survenite în urma implementării
• Modificări ale situației grupurilor școlare: promovabilitate, rezultate la examene naționale, olimpiade și concursuri
• Respectarea termenelor și a conținutului activităților prevazute în planurile operaționale
• Ȋntȃrzieri/dificultăți în realizarea activităților și motivatia acestora

Surse de informații

Documente realizate pe parcursul implementării proiectului de dezvoltare instituțională

Chestionare, studii, fișe de monitorizare

Rapoarte elaborate de comisiile metodice

Monitorizarea aparițiilor în presa scrisă

      Pentru o implementare optimă a proiectului vor fi desfășurate următoarele activități de monitorizare:

1. Redactarea de rapoarte interne

      Responsabilii comisiilor din școală vor întocmi anual rapoarte care să evidențieze progresele înregistrate în problemele apărute în activitatea de implementare a PDI

      Managerul școlii va centraliza toate rapoartele într-un singur material, va extrage concluzii și va emite recomandări privind activitățile viitoare și schimbările ce trebuie operate. Acest material va fi dezbatut în Consiliul profesoral și validat in Consiliul de administrație.

• Organizarea de ședinte ale Consiliului de administrație în care va fi analizat stadiul implementării PDI
• Analiza informațiilor din surse externe organizației școlare
• Compararea, în permanență, a planului cu ceea ce se întȃmplă în realitate
• Monitorizarea trimestrială a execuției bugetare

        Ȋn monitorizarea execuției financiare, managerul școlii se va baza pe rapoartele întocmite de către contabilul școlii. Rapoartele financiare se vor întocmi pe baza  facturilor care privesc cheltuieli ce au fost deja realizate.

• Folosirea informațiilor obținute în procesul de monitorizare

         Informațiile vor fi utilizate în elaborarea noilor planuri operaționale astfel încat stabilirea obiectivelor anuale și a acțiunilor să reflecte stadiul actual al implementării proiectului.

EVALUARE

Evaluarea reprezintă aprecierea progresului înregistrat în atingerea obiectivelor propuse și presupune o măsurare a succesului proiectului. Ea se realizează în mod obligatoriu la sfȃrșitul proiectului, dar este deosebit de util ca și pe parcursul lui sa aibă loc evaluări parțiale.

Evaluarea va evidenția:

• Măsura în care rezultatele implementării corespund cu cele stabilite inițial
• Respectarea termenelor și conținutului activităților
• Impactul asupra comunității

Evaluarea parțială a PDI

1. La sfȃrsitul anului școlar 2022-2023 se va aplica un chestionar de evaluare a satisfacției părinților care va fi interpretat și se vor elabora propuneri de îmbunatățire a activității viitoare pentru atingerea țintelor PDI.
2. Ȋn anul școlar 2023-2024 se va aplica un chestionar de evaluare a satisfacției elevilor.
3. Ȋn anul școlar 2024-2025 se va aplica un chestionar de evaluare a satisfacției personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic.
4. Ȋn anul școlar 2025-2026 se va aplica un chestionar de evaluare a satisfacției personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic.

Evaluarea finala

Prima întrebare care se pune în evaluarea PDI este dacă au fost atinse obiectivele propuse și s-au obținut rezultatele dorite. Apoi, vor fi revazute toate etapele parcurse, pentru a se identifica ce a mers bine, unde au existat dificultăți, blocaje sau chiar eșecuri în realizarea unor activități și atingerea unor rezultate.

Elementele urmărite în cadrul evaluarii sunt:

• Ȋncheierea PDI în intervalul de timp alocat;
• Ȋncadrarea în limitele bugetului alocat;
• Ȋncheierea PDI la nivelul de performanță stabilit în etapa de proiectare;
• Ȋncheierea PDI cu schimbări minime sau aprobate de toate părțile implicate;
• Impactul asupra culturii organizaționale a instituției, rezultatelor elevilor, activitații psiho-pedagogice a cadrelor didactice și la nivelul comunității;
• Gradul de satisfacție al principalilor beneficiari în raport cu caracterul inovator al rezultatelor activităților realizate.

PROGRAME DE DEZVOLTARE  2022 – 2026